Ne-am mutat!!!!!! Va asteptam pe noul site www.control-med.com

5955251-smiling-medical-doctors-with-stethoscope-isolated-over-white-background.jpg
Picture1.png
AD_2003.jpg
Demenţa este caracterizată printr-un declin progresiv al abilităţilor intelectuale şi sociale. Un număr de afecţiuni care determină deteriorarea progresivă în orice parte a sistemului nervos (tulburări neurodegenerative).

Determină un complex de semne şi simptome (sindrom) cunoscute sub numele de demenţă.

Semne şi simptome demenţă
Variază de la individ la individ, depinzând de moştenirea genetică, stilul de viaţă, nivelul cultural şi experienţa personală de viaţă. Unele dintre caracteristicile generale ale demenţei sunt: diminuarea sau pierderea memoriei, a capacităţii de gândire, de raţionament şi de limbaj. Pe măsură ce demenţa evoluează, pot apărea modificări de personalitate şi comportament anormale. Uneori, persoanele cu demenţa îşi pot pierde abilităţi de bază precum limbajul sau alimentatul.

Asemenea semne şi simptome pot fi indicii de boală Alzheimer, demenţa vasculară sau alte afecţiuni cerebrale, cunoscute că provoacă demenţa.

Bolile degenerative pot fi dizabilitante şi, în majoritatea cazurilor, nu există un tratament curativ.

BOALA ALZHEIMER

Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demenţă. Modificările structurale cerebrale ale bolnavilor de Alzheimer constau în pierderea de neuroni în ariile responsabile de memorie, precum şi în alte arii. De asemenea, bolnavii de Alzheimer prezintă şi concentraţii scăzute de neuromediatori cu rol în transmiterea bidirecţională a mesajelor între celulele nervoase. Primul semn al bolii Alzheimer poate fi tulburarea de memorie ce se agravează constant. Pe măsură ce boala evoluează, ea afectează limbajul, gândirea, înţelegerea lucrurilor, cititul şi scrisul. Uneori, poţi deveni anxios sau agresiv.

DEMENŢA VASCULARĂ

Demenţa vasculară este cauzată fie de îngustarea sau obstruarea arterelor ce irigă creierul, fie de accidentele vasculare cerebrale determinate de întreruperea circulaţiei sângelui în anumite regiuni ale creierului. Debutul simptomatologiei este adesea brutal, însă, uneori, boala progresează lent, fiind greu de diferenţiat de boala Alzheimer. Demenţa vasculară este frecvent caracterizată de trobtesa de gândire, limbaj, mers şi probleme de vedere.

BOALA PARKINSON

Aproximativ 30-40% din bolnavii de Parkinson dezvoltă demenţa în fazele târzii de boală. În mod invers, multe persoane bolnave de Alzheimer dezvoltă simptome fizice asemănătoare cu cei bolnavi de Parkinson, de genul rigidităţii membrelor, tremorului de repaus, tulburărilor de vorbire şi mersul înţepenit.

DEMENŢA CU CORPI LEWY

Corpii Lewy sunt depozite proteice la nivelul neuronilor aflaţi în proces de deteriorare. Ei apar adesea în zonele deteriorate situate profund în creierul bolnavilor de Parkinson. Când sunt răspândiţi în tot creierul, corpii Lewy determină semne şi simptome asemănătoare cu cele din boala Alzheimer. Demenţa cu corpi Lewy poate afecta visele, viteza de gândire, memoria, limbajul, raţionamentul şi capacitatea de înţelegere. De asemenea, poate să determine apariţia de halucinaţii şi dezorientare în spaţiu, ducând la tendinţa de rătăcire.

BOALA HUNTINGTON

Este o tulburare cerebrală ereditară ce determină atrofie cerebrală în anumite regiuni ale creierului. Pe măsura evoluţiei bolii, bolnavul poate prezenta modificări de personalitate şi o deteriorare intelectuală, a memoriei, limbajului şi a capacităţii de judecată. Demenţa poate apărea în stadiile tardive ale bolii.

BOALA CREUTZFELDT-JAKOB

Demenţa apărută la persoanele tinere sau de vârstă mijlocie poate fi cauzată de boală Creutzfeldt-Jakob. Această boală cerebrală rară şi mortală se consideră a fi cauzată de prioni, agenţi infecţioşi ce pot proveni prin consumul de carne de vită infectată. Prionii pot transforma moleculele normale de proteine în unele mortale. Semnele şi simptomele iniţiale ale bolii pot consta în deteriorarea memoriei şi modificări de comportament. Boala progresează rapid, cu deteriorare mintală şi apariţia de mişcări involuntare, slăbiciune la nivelul membrelor, orbire şi uneori comă. Se crede că encefalopatia spongiformă bovină, cunoscută şi sub denumirea de boala vacii nebune, este o boală prionică.

DEMENŢA FRONTOTEMPORALĂ

Este o afecţiune cerebrală neobişnuită, caracterizată prin tulburări de comportament, personalitate şi, eventual, de memorie. Boala progresează continuu şi în stadiile finale este caracterizată prin tulburări de limbaj, comportament eratic şi demenţă. Boala Pick este o formă de demenţă frontotemporală.

AFECŢIUNI CE MIMEAZĂ DEMENŢA

Anumite tulburări prezintă semne şi simptome asemănătoare demenţei, în special dacă apar la persoanele vârstnice. Cele 2 tulburări, adesea diagnosticate eronat ca demenţe, sunt depresia şi deliriumul.

Depresia determină dificultăţi de evocare a amintirilor, de gândire şi de concentrare. Uneori, depresia poate fi asociată demenţei. în aceste cazuri, deteriorarea emoţională şi intelectuală poate fi mai accentuată.

Deliriumul este o condiţie acută de confuzie mintală temporară. Ea tinde să apară mai frecvent la adulţii vârstnici ce prezintă afecţiuni pulmonare, cardiace, malnutriţie, interacţiuni medicamentoase sau boli hormonale. O persoană ce prezintă brusc o stare de dezorientare, pierderea abilităţilor mintale, pierderea conştiinţei, are şanse mai mari să sufere de delirium decât de demenţă.
sursa http://www.sanatateatv.ro/ghid-terapeutic/dementa/
Brain-Diagram-Alzheimers.gif.png
50000000.png

Numele:



Email:



Mesajul:




www.control-med.com
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one